Filosofia prezentului - Andrei Marga

. Proiect editorial aparut sub egida Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebes, pentru Festivalul International „Lucian Blaga” Sebes – Lancram, Editia a XLV-a, 23–25 mai 2025

Studiile lui Andrei Marga marcheaza o schimbare in filosofia romana. Dupa ce aceasta filosofie a fost parte a lumii mai ales platoniciene, hegeliene sau existentialiste si era sesizabil suspicioasa fata de orientari tehnologice si rationaliste, Andrei Marga intra intr-o geografie a abordarilor mult mai diversificata. El isi asuma un contact larg cu pragmatismul lui Peirce, dar si cu filosofiile noi de pe Vechiul Continent si din America. (Virgil Nemoianu)

Sunt incantat sa vad cum traditiile pragmatismului si filosofia americana sunt valorificate cultivat si profund de Andrei Marga. (Richard Rorty)

Andrei Marga atesta o cultura filosofica dincolo de marginile curentelor, capacitate analitica si, totodata, pasiunea si talentul propriei constructii conceptuale. (Manfred Riedel)

Andrei Marga scrie filosofie, dar priveste cu atentie si cunostinte largi mersul istoriei. El a marit mult interesul filosofiei din tara sa pentru latura practic-politica a filosofiei. Sinteza sa a filosofiei contemporane este rara si impresionanta. (Manfred Frank)

O atat de extinsa si cuprinzatoare etalare a scrierilor si a conceptiei mele, precum cea din cartea lui Andrei Marga, am cunoscut rar – pentru aceasta sunt extraordinar de recunoscator. Este pentru mine o mare satisfactie sa fiu acum prezent, in acest fel competent, cu scrierile mele, in sfera publica academica a Romaniei. (Jürgen Habermas)

Filosofia prezentului leaga trei conotatii. Este vorba de filosofia care, dupa o lunga istorie, a luat forme in zilele noastre, de filosofia care surprinde in temele, conceptele si constructiile ei experientele lumii de astazi si de filosofia pe care cel care reflecteaza o poate lua ca punct de plecare pentru a explora ceea ce se traieste. Titlul semnaleaza din capul locului ca, printre filosofiile socotite contemporane, sunt unele mai prezente in evenimentele, in desfasurarile de activitati si in framantarile oamenilor de azi. Ele sunt repere ale cunoasterii, evaluarii si actiunilor, daca nu cumva au ajuns sa influenteze si sa orienteze evolutia umanitatii. Cartea de fata ofera tabloul acestor filosofii ale prezentului.

In sprijinul filosofiei vin mereu invataturi pretioase ale istoriei. Unde nu e filosofare, este fragmentare si delasare. Unde nu e filosofie, se traiesc evenimente, dar ele nu se pot evalua durabil. Unde lipseste filosofia, se ajunge, eventual, la cunoastere, dar nu si la intelegere. Unde nu e filosofie, se traieste prezentul, dar nu se pot arunca sonde in viitor. Unde nu este filosofie cultivata, actiunea se stinge. Filosofarea are meritul de a intretine intrebari si de a da raspunsuri inspirate de intregul vietii noastre, al societatii, al istoriei. Filosofia este antidotul cultural cel mai profund la conformism si stagnare. Aceasta pentru ca este reflexivitate rationala, iar unde e ratiune, este si vointa de ratiune. (Andrei Marga)​​​​​​
 

Cuprins

Introducere

Partea I: Filosofii cu impact astazi

I. Un program de restructurare a valorilor: Nietzsche

II. O schimbare de orizont – pragmatismul

Pragmatismul si pragmaticismul lui Peirce

Pragmatismul lui William James

Instrumentalismul lui John Dewey

Interactionismul lui George Herbert Mead

Pragmatismul semiotic al lui Charles Morris

III. Realismul ca depasire a psihologismului: Gottlob Frege

IV. Scepticismul istoric: Oswald Spengler

V. Fenomenologia transcendentala: Edmund Husserl

VI. Versiunile marxismului

Naturalizarea

In secolul al XXI-lea

Succesorii nemijlociti

Revizionismul

Versiuni

Marxismul rasaritean la Gheorghi V. Plehanov

Marxismul occidental la Rosa Luxemburg

Teoria reificarii a lui Georg Lukács

Marxismul sovietic

Filosofia praxisului a lui Antonio Gramsci

Antropologismul

Utopismul lui Ernst Bloch

Neostructuralismul lui Althusser

Necesara reconstructie

Repercusiunile

VII. Filosofia analitica

Revolta contra idealismului la George Edward Moore

Atomismul logic al lui Bertrand Russell

Atomismul logic si depasirea sa la Ludwig Wittgenstein

Pozitivismul logic al lui Moritz Schlick

Neopozitivismul lui Rudolf Carnap

Empirismul pragmatic al lui Willard Van Orman Quine

Destramarea „mitului datului” la Wilfrid Sellars

Filosofia analitica a limbajului la Gilbert Ryle

Teoria actelor de vorbire a lui John L. Austin

Metafizica descriptiva a lui Peter F. Strawson

Filosofia modalitatilor a lui Saul Kripke

Emotivismul lui Charles L. Stevenson

Prescriptivismul lui Richard Hare

VIII. Filosofia existentiala

Cotitura existentiala la Franz Rosenzweig

Fenomenologia existentiala a lui Martin Heidegger

Existentialismul lui Sartre

IX. Teoria critica

Teoria critica la Max Horkheimer

Analize critice

Critica ratiunii instrumentale

Filosofia negativitatii la Theodor W. Adorno

Filosofia reificarii universale la Marcuse

X. Confucius astazi

Partea a II-a: Filosofii recente

XI. Rationalismul critic al lui Karl Popper

XII. Hermeneutica filosofica a lui Gadamer

XIII. Reabilitarea filosofiei practice

Filosofia practica la Hannah Arendt

Filosofia practica la Manfred Riedel

XIV. Neostructuralismul

Critica structuralista a ratiunii la Michel Foucault

Filosofia postmodernitatii a lui Jacques Derrida

XV. Ineismul pe baze lingvistice al lui Noam Chomsky

XVI. Istoria filosofiei ca filosofie la Leo Strauss

XVII. Reconstructia contractualismului la John Rawls

XVIII. Reluarea metafizicii la Dieter Henrich

XIX. Pragmatismul transcendental la Karl-Otto Apel

XX. Pragmatica universala a lui Jürgen Habermas

XXI. Relativismul pragmatic al lui Richard Rorty

XXII. Pragmatismul inferentialist al lui Robert B. Brandom

XXIII. Filosofia subiectivitatii si individualitatii a lui Manfred Frank

XXIV. Noua „Scoala de la Frankfurt” cu Axel Honneth

XXV. Avertismentul lui Norbert Wiener

XXVI. Noul tehnocratism al lui Ray Kurzweil

XXVII. Transumanismul si inteligenta artificiala

XXVIII. Restabilirea experientei curente si neurostiintele cu John R. Searle

Incheiere: Filosofia si conditiile filosofarii

Despre autor

Despre autor

Licentiat in filosofie, secundar sociologie, Andrei Marga a obtinut doctoratul in filosofie (1976) cu o teza despre „teoria critica a Scolii de la Frankfurt” (Herbert Marcuse). S-a specializat in filosofia contemporana in Germania Federala si SUA.

Publicatiile lui Andrei Marga acopera mai multe domenii – filosofia sistematica, istoria filosofiei contemporane, teoria societatii, logica si metodologie, filosofia unificarii europene, strategii globale, religia in era globalizarii, filosofia educatiei, filosofia politica, filosofia dreptului si filosofia artei – in tentativa de a elabora sistematic filosofia pragmatismului reflexiv.

Andrei Marga a angajat, in functiile publice pe care le-a indeplinit, programe reformatoare ale caror initiative sunt cuprinse in volume.

Profesor universitar, specializat in filosofie contemporana si logica generala, Andrei Marga a fost rectorul Universitatii Babes-Bolyai cu cele mai multe mandate (1993-2004 si 2008-2012), asigurandu-i acesteia reforma de modernizare si inscrierea in sistemul international, inclusiv prin organizarea la Cluj-Napoca, in premiera istorica in Europa Rasariteana, a Conferintei European University Association (2003).

A fost ministrul educatiei nationale in guvernele Ciorbea, Vasile, Isarescu, calitate in care a conceput si infaptuit reforma invatamantului din Romania, pregatind astfel premise ale integrarii tarii in Uniunea Europeana, si ministrul afacerilor externe in guvernul Ponta 1.

A fost ales in conducerea unor organizatii si institutii internationale (European University Association, United Nations University in Tokyo; CEPES-UNESCO etc.) si a fost presedintele Conferintei Rectorilor Danubieni.

A fost numit consultant al unor institutii culturale si universitare in China, Vatican, Germania, Ungaria, Austria.

I s-au acordat ordine de stat in Germania (Das Grosse Bundesverdienstkreuz), Franta, Italia, Portugalia, Romania. Este laureat al Premiului International Herder (2005) si i s-au acordat alte premii si distinctii internationale in Austria, Germania, Israel.

A primit medalia de aur a Universitatilor din Tübingen (Germania) si Maribor (Slovenia) si este Doctor Honoris Causa al Universitatilor din Montpellier – „Paul Valéry”, Budapesta – „Corvinus”, Debrecen, Plymouth-New Hampshire, Baku, Chisinau, Quebec, Iasi – „Alexandru Ioan Cuza” si altele.

A functionat ca visiting professor la Universitatile din München – „Ludwig-Maximilians”, Viena, Montpellier – „Paul Valéry”, Ierusalim – „The Hebrew University”, Bucuresti.

Este laureat al Premiului „Simion Barnutiu” al Academiei Romane si al Premiului National „Ion I. C. Bratianu”

RECENZII