„Pasarile” lui Blaga si Brancusi. Viziuni exegetice comparatiste - Zenovie Carlugea, Alina Hucai

Volum dedicat Artistului-filosof CONSTANTIN BRANCUSI (n. 19 februarie 1876, Hobita – d. 16 martie 1957, Paris) la 150 de ani de la nastere – Anul „CONSTANTIN BRANCUSI” (2026) si Poetului-filosof LUCIAN BLAGA (n. 9 mai 1895, Lancram – d. 6 mai 1961, Cluj), la 65 de ani de la trecerea sa in nemurire – o intalnire spirituala fundamentala intre doi creatori de geniu „cu o viata mai lunga decat istoria”.

Aducem multumiri tuturor contributorilor care au facut posibila aceasta alcatuire a cartii si au participat cu studii la sustinerea demersului nostru editorial.

Carte aparuta sub egida CENTRULUI CULTURAL „LUCIAN BLAGA”, SEBES in cadrul Festivalului International „Lucian Blaga”, Sebes – Lancram, editia a XLVI-a, 15-17 mai 2026.

Antologie tematica imaginata de Zenovie Carlugea si Alina Hucai

Grafica de Anastase Demian

Pe coperta I: ilustratia care insoteste poezia Pasarea Sfanta de Lucian Blaga, publicata pentru prima oara in revista Gandirea, nr. 1/1 februarie 1926.

Colectia Panteon romanesc (editii de patrimoniu) este coordonata de Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop.

Cine crede-n zbor e stapan peste zare. – Lucian Blaga

Spre imensitatea vazduhului: asta e pasarea mea. – Constantin Brancusi

„Pasare esti? Sau un clopot prin lume purtat?

Faptura ti-am zice, potir fara toarte,

cantec de aur rotind

peste spaima noastra de enigme moarte.” – Lucian Blaga

„Pasarile maiestre m-au fascinat si nu m-am mai eliberat din mreaja lor niciodata. […] Pasarea de aur!… O lucrez incontinuu. Inca nu am gasit-o! […] Eu nu am cautat, in toata viata mea, decat esenta zborului! Zborul – ce fericire!…” – Constantin Brancusi

Zenovie Carlugea: Exista, in istoria culturala a popoarelor, momente mirabile de confluente si intalniri spirituale, capabile a rotunji doctrine si idei, de inflorescenta si ideatica emergenta, exprimand matricea stilistica inconfundabila a fiintarii intr-un anumit orizont spatial, prin acel „manunchi de categorii” care se imprima tuturor creatiilor umane. Desi arte diferite, opera literara si filosofica a lui Lucian Blaga concura spre acelasi zenit ce scalda in ape de lumini solare opera sculpturala a titanului din Hobita Gorjului. Desigur, un astfel de moment sublim este, in cultura romana, intalnirea lui Blaga cu Brancusi, mai exact zis, intampinarea sculptorului in orizontul modernitatii artistice, cu sincera si plenara pretuire estetica si filosofica. Intalnirea aceasta, aidoma celebrelor modele, nu ar fi fost posibila, viabila si probanta decat pe baza unor intuitii si viziuni apropiate, de la mitologia arhetipala la aspiratia spre absolut. Ab ovo ad infinitum…

Lucian Gruia: Filosoful si folcloristul Ion Pogorilovschi demonstreaza ca Eminescu si Brancusi sunt arheii spiritualitatii noastre, primul al rostirii lirice, al doilea al formelor plastice. Vasile Bancila, Eugen Todoran, Zenovie Carlugea si acelasi Pogorilovschi atesta ca Lucian Blaga a stabilit matricea stilistica romaneasca din care isi trag sevele atat Eminescu, Brancusi, cat si Blaga insusi.

Geo Bogza: El este mai mult decat un sculptor, mai mult decat un profet, mai mult decat un artist de geniu. Este un Demiurg. S-a nascut la Hobita in 1876 si nu va muri niciodata.

Edgar Papu: Prin aceasta apropiere, care deseneaza unul din punctele cele mai vizibile ale unei galaxii romanesti, putem rascoli cu durere adevaratele dimensiuni ale poetului din Lancram. Ne gandim cat de putina lume este in masura sa-l cunoasca direct pe Blaga asa cum il cunoaste el pe Brancusi. Dar nu regretele alcatuiesc adevaratul nostru obiectiv, ci surprinderea efectiva a bogatelor analogii dintre Brancusi si Blaga. Ele sunt atat de mari si de turburatoare, incat aproape ca nu stim cu care sa incepem. Ne decidem totusi pentru tacere. Este poate virtutea cea mai grea de continut a ambilor artisti. Amandoi ajung pana la un ritual al tacerii, aproape de aceeasi forta ca in taoism. […] Maiastra lui Brancusi – si, desigur, intreaga sa opera – ar fi si ea o expresie nu de „elucidare”, ci de potentare a tainei, […] o petala din corola de minuni a lumii.

Mircea Muthu: Aparute din „acelasi extaz abstract”, Pasarile lui Brancusi si Blaga leaga pamantul cu cerul, unul cu multiplul: oricare dintre ele, ca sa-l parafrazez pe Plotin din Enneade, fiecare are totul in ea si fiecare este tot in aceasta simplitate de esenta decupata, extrasa din materie si intruchipata in cuvant.

Marin Sorescu: Blaga s-a numarat printre primii care au salutat la noi Pasarea Maiastra. Ca si fabulosul oltean, a stiut, la randu-i, sa transforme arhaicul in modern. Si el, in lumea cuvintelor, a dat modernitate stravechimii si a botezat – fericit – orizontul care incape aceasta stravechime: spatiul mioritic.

Athena Tacha Spear: Pasarea Maiastra, cea mai cunoscuta pasare miraculoasa din basmele romanesti, este „purtatoarea unui mesaj mirabil sau simbolul aspiratiei umane spre inaltimile ceresti”.

Acest volum include texte semnate de Iasmina Bot, Barbu Brezianu, Sorin Lory Buliga, Zenovie Carlugea, Domitian Cesereanu, Mihai Cimpoi, V. Fanache, Nicu Filip, Florea Firan, Lucian Gruia, Dumitru Irimia, Catalina Maranduc, Mircea Muthu, Edgar Papu, Ion Pop, Ionel Popa, Mircea Popa, Ion Popescu-Bradiceni, Ion Segarceanu, Grigore Smeu, Nina Stanculescu, Constantin E. Ungureanu, Constantin Zarnescu.
 

RECENZII