Permacultura. Principii si directii dincolo de sustenabilitate - David Holmgren

Permacultura: Principii si directii dincolo de sustenabilitate/ Permaculture: Principles and Pathways beyond Sustainability de David Holmgren aduce in prim plan conceptul complex de permacultura pe care l-a dezvoltat impreuna cu Bill Mollison in anii 1970 ca raspuns la criza de mediu cu care se confrunta societatea. Conceptul a fost dezvoltat pe parcursul a 25 de ani. Scopul cartii de fata este de a explica conceptul de permacultura unui public mai larg, care nu este interesat neaparat de conceptul agriculturii organice.

In aceasta ordine de idei, „Permacultura” se va dovedi o lectura interesanta pentru activisti, designeri, profesori, cercetatori, studenti si alte persoane care se confrunta cu problemele controversate ale sustenabilitatii intr-o gama larga de domenii.

Bazata pe 25 de ani de gandire si de practica, aceasta carte prezinta principiile care ghideaza designul si actiunea in permacultura. Si daca permacultura nu va contribui la salvarea lumii asa cum o cunoastem noi, ea poate inspira si determina o multitudine de raspunsuri creative pentru lumea care se contureaza.

Factorii care au stat la baza dezvoltarii conceptului de permacultura sunt:

•    Criza de mediu si amenintarile la adresa bunastarii si chiar a supravietuirii populatiei;

•    Impactul societatii industrializate globale asupra biodiversitatii lumii;

•    Exploatarea combustibililor fosili in timpul erei industriale - care a fost considerata principala cauza a exploziei spectaculoase a numarului de oameni, a tehnologiei si a oricarei alte noi caracteristici a societatii moderne. 

•    Epuizarea inevitabila a combustibililor fosili in cateva generatii, care va duce la revenirea la un mod de viata asemanator celui din societatile preindustriale, bazat pe energie si resurse regenerabile.

David Holmgren s-a nascut in 1955, in Fremantle, Australia de Vest. Fiind copilul unor activisti politici din clasa muncitoare, a fost profund influentat de revolutia sociala de la sfarsitul anilor ’60 si inceputul anilor ’70. In timp ce calatorea prin Australia, in 1973, s-a indragostit de peisajul tasmanian si s-a alaturat inovatoarei Scoli de Design Ecologic din Hobart. Impreuna cu mentorul sau, Bill Mollison, cu care a avut o colaborare foarte stransa timp de trei ani, a dezvoltat conceptul de permacultura, fapt care le-a schimbat cursul vietii amandurora.

In calitate de tanar coautor al cartii „Permaculture One”, in 1978, David s-a ferit de lumina reflectoarelor si s-a concentrat pe dezvoltarea continua a abilitatilor sale practice si de design al unui stil de viata autonom. De atunci, a scris mai multe carti, a organizat ateliere de lucru si a tinut cursuri in Australia, Noua Zeelanda, Israel, Japonia, America si Europa. In calitate de designer consultant, si-a dezvoltat o expertiza solida in domeniul regiunilor temperate din sud-estul Australiei, cu un puternic accent pe bioregiunea din teritoriul sau natal.

Din 1985 locuieste impreuna cu partenera lui, Su Dennett, in Hepburn, la ferma lor Melliodora - unul dintre cele mai cunoscute locuri de demonstratie permaculturala din Australia.

Cartea de fata le ofera cititorilor perspective noi asupra unei varietati de probleme de mediu si arata cum permacultura este mult mai mult decat un simplu sistem de gradinarit. Ea ofera un raspuns eficace la limitarile privind utilizarea energiei si a resurselor naturale, fiind in acelasi timp un raspuns multumitor pentru cei care  vor inteleaga fundamentele designului si culturii durabile.

Al treilea val al ecologismului

Permacultura a fost una dintre alternativele ecologice care au aparut in urma primului mare val de constientizare a problemelor de mediu, in urma raportului Clubului de la Roma din 1972 si a socurilor petroliere din 1973 si 1979.

Dupa boom-ul economic din anii ’80 generat de politicile Reagan-Thatcher, constientizarea efectului de sera a declansat un al doilea val al ecologismului, stimuland interesul pentru permacultura. In anii ’90, atentia publicului s-a mutat spre noile tehnologii si globalizare, urmata de o faza de consolidare. In 1999 au aparut semnele unui al treilea val ecologist, care ar putea integra inovatiile anterioare, dar si aduce idei noi. Cartea este prezentata ca o contributie la acest al treilea val.

Ce este permacultura?

Termenul de permacultura a fost inventat de Bill Mollison si de David Holmgren la mijlocul anilor ’70 pentru a descrie un „sistem integrat, in evolutie, de plante perene sau care se autopropaga si de specii de animale utile pentru om”.

O definitie mai actuala a permaculturii este aceea de „peisaje proiectate in mod constient care imita tiparele si relatiile intalnite in natura, producand in acelasi timp o abundenta de hrana, fibre si energie pentru satisfacerea nevoilor locale”.

Permacultura se refera la valori si viziuni, precum si la proiecte si sisteme de management care se bazeaza pe o intelegere holistica, in special pe cunostintele si experientele noastre bioecologice si psihosociale. Este vorba in special despre relatiile noastre cu sistemele de administrare a resurselor naturale, precum si cu designul si redesignul lor, astfel incat sa poata sustine sanatatea si bunastarea tuturor generatiilor prezente si viitoare.

Etica permaculturii

Etica reprezinta principiile morale care sunt folosite pentru a ghida actiunea spre rezultate bune si pozitive si a sta departe de cele negative si gresite.

Etica permaculturii inseamna:

•    Grija fata de pamant: Reconstruirea capitalului naturii;

•    Grija fata de oameni: Grija fata de sine, de familie si de comunitate;

•    Impartirea echitabila: Stabilirea limitelor fata de consum si reproducere si redistribuirea surplusului.

1. Grija fata de pamant inseamna:

•    Sol viu. Grija fata de solul viu ca sursa a vietii (terestre), pentru care avem cea mai mare responsabilitate.

•    Biodiversitate. Grija fata de toate formele de viata care locuiesc pe Pamant.

•    Grija pentru fiintele vii. In ciuda faptului ca satisfacerea nevoilor noastre, inseamna inevitabil sa ucidem alte fiinte vii. 

2. Grija fata de oameni inseamna:

•    Asumarea responsabilitatii si concentrarea pe solutii, nu pe obstacole. 

•    Actiune, nu victimizare;

•    Grija fata de oameni incepe cu responsabilitatea fata de sine, dar trebuie sa duca la solidaritate si echilibru global, reducand dependenta de sisteme care genereaza inechitati si consum excesiv.

3. Impartirea echitabila inseamna stabilirea unor limite fata de consum si reproducere si redistribuirea surplusului;

1. Abundenta si risipa: Adevarata abundenta provine din aprecierea limitelor naturii si incurajeaza distribuirea surplusului, nu din exces si risipa.

2. Recunoasterea limitelor: O intelegere matura a lumii implica recunoasterea limitelor fizice si ecologice; penuria este adesea o realitate fabricata, care stimuleaza consumul necontrolat.

3. Redistribuirea responsabila: Redistribuirea surplusului este un principiu etic vital, prin care ajutam Pamantul si oamenii din afara cercului nostru si totodata o responsabilitate tot mai importanta in contextul fragilitatii institutionale moderne.

„Aceasta este cea mai avansata prezentare a conceptelor permaculturii pe care o cunosc. Cele 12 principii au fost testate pe scara larga, nu numai de catre autor, care este coinitiatorul permaculturii, ci si de catre mii de permacultori din intreaga lume. 

Daca permacultura este ceva nou pentru tine, acest volum iti va oferi o introducere exceptionala in aceasta abordare holistica a designului peisagistic. 

Daca esti de mult timp un practicant sau un profesor in permacultura, probabil ca aceasta este cartea pe care o asteptai, pentru a-ti provoca si rafina ideile si pentru a o folosi ca text de baza la cursurile tale de permacultura. Sper sa te bucuri de lectura acestei carti extrem de valoroase la fel de mult cum am facut-o eu.” 

- Prof. Stuart B. Hill, Cuvant-inainte la prima editie (2002)

Asadar, unul dintre principalele merite ale acestei carti este acela de a prezenta in detaliu cele 12 principii ale permaculturii, oferindu-ne astfel o perspectiva de ansamblu asupra acestui concept si ajutandu-ne sa-i intelegem mai bine aplicabilitatea.

RECENZII