Rotundele singuratati - Aurelian Sarbu

“Stiu tot mai incet despre cuvinte./Eu insumi n-am inceput cu ele,/dar sunt, atat cat sunt, prin ele, rost si rostire/s-asez, s-adun,/sa las, sa vin, sa pier/si sa devin netainuita inviere si-amestec de purtare de vina,/si-o umbra de Dumnezeu,/si-o stingere in rar dorit./Aripa si zbor,/si cadere, de vreme,/si plecare, parere./Pandita venire,/nechemata in semn,/tace cu vremea,/tace tacand”