Un somn pe scaunul electric - Ioan Es. Pop

Ioan Es. Pop s-a nascut la 27 martie 1958, in Varai, Maramures. Printre cartile publicate: ieudul fara iesire, Editura Cartea Romaneasca (CR), 1994, Premiile pentru debut ale Uniunii Scriitorilor din Romania (USR) si din Republica Moldova; porcec, CR, 1996; pantelimon 113 bis, CR, 1999, Premiul Academiei Romane, Premiul USR, Premiul pentru Poezie al Orasului Bucuresti; petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003, Premiul USR; unelte de dormit, CR, 2011, Premiul „Cartea de Poezie a Anului 2011”, oferit de Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta din Bucuresti; Premiul Radio Romania Cultural; Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti; 1983. mars/2013. xanax, Editura Charmides, 2013; arta fricii, Editura Charmides, 2016, Premiul „Scriitorul lunii iulie 2016” al USR – filiala Iasi. A fost laureatul primei editii (2009) a Premiilor Niram Art de la Madrid. Radiodifuziunea Suedeza l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a acordat, in 2012, Premiul „Primavara Europeana a Poetilor”. In 2016, la Venetia, Italia, i s-a decernat Premiul Ciampi Valigie Rosse, pentru volumul Un giorno ci svegliamo vivi. In octombrie 2019, a castigat Marele Premiu „Cununa de Lauri” de la Alicante (Spania), la editia a noua a Turnirului de Poezie organizat de Uniunea Scriitorilor din Romania.

lumina s-a-mplantat in sol pana la douazeci de
centimetri adancime.
ca s-o indeparteze de acolo, vor trebui sa aduca plugurile.
vor nimeri si peste musuroiul din care veghez
asupra unor lucruri mai adanci –
muzica data la maximum, geamurile inchise,
taranii morti in microbuz.
niste brazde fulgerate se vor intoarce atunci afara
barboase si pline de bruma,
ca pentru a recrea semintia
unor barbari ce ara pe dedesubt,
sumbri si cu ochii plini de lacrimi –
muzica data la maximum, geamurile inchise,
taranii morti in microbuz.