Vers - Ioana Cosma

Afara se auzea sunetul unei salvari si urechile Amaliei tiuiau de parca-i dadea sangele prin ele. Nu lesinase, dar nici nu se putea misca. Comisarul ii mai dadu un picior in burta apoi zise
— Duceti-o in celula.

    E vara si e-o noua zi
    Cu tine am pornit pe drumul asta
    Ce-mi aminteate de santierul din copilarie
    Cu gropi pline de noroi ce se lipea de strampii gri.
    E vara si e-o noua zi
    In versul asta se ingana privirea ta de dincolo de zid
    Mana mea legata de fire.

RECENZII