Dincolo de lentila microscopului. Analiza unor resturi umane vechi descoperite in situri arheologice din Nord‑Estul Romaniei - Ozana‑Maria Ciorpac‑Petraru

Paleoantropologia este o disciplina care abordeaza trecutul complex al existentei umane (Bejenaru, 2014). Parte integrata a antropologiei fizice, paleoantropologia are un puternic aspect interdisciplinar, folosindu‑se la crearea unui tablou amplu al trecutului umanitatii de informatiile oferite de discipline precum biologie, istorie, arheologie, geologie, matematica, medicina (Schroeder, 2020). Cercetarea paleoantropologica traditionala are la baza studii de morfologie, craniometrie, demografie, paleopatologie scheletica si dentara, cu scopul de a furniza informatii referitoare la evolutia sperantei de viata si a mortalitatii pe sexe si grupe de varsta, a starii de sanatate si a ierarhizarii sociale in diferite esantioane scheletice din diferite perioade istorice (Groza, 2015).
In ultimii ani, a existat un interes crescut pentru diversificarea metodologiilor de cercetare din aria biologiei aplicate in studiul resturilor scheletice descoperite in context arheologic. Astfel, alaturi de paleoantropologie si arheozoologie, sunt folosite tot mai frecvent analize de microbiologie, arheogenetica, paleohistologie, arheobotanica, arheoentomologie (Cerrito et al., 2022; D’agostino et al., 2022; Magni et al., 2023; Malaxa et al., 2022; Tencariu et al., 2022; Thompson si Errickson, 2017; Weyrich et al., 2017; Wlodarska et al., 2015), toate acestea fiind incluse in aria bioarheologiei. Astazi, caracterul multidisciplinar al antropologiei fizice este sustinut si de aplicabilitatea metodelor conexe, precum dozarea izotopilor stabili de carbon (13C) si azot (15N) utilizati in studiile de paleodieta (Katzenberg si Waters‐Rist, 2018; Schats et al., 2022), datare cu ajutorul izotopilor instabili de carbon (14C) (Malaxa et al., 2022; Tencariu et al., 2022), identificarea mercurului la nivelul resturilor scheletice prin spectroscopie de absorbtie atomica (Ioannou et al., 2018; Lombardo et al., 2022), modele matematice ale unor elemente scheletice sau dentare obtinute prin analize de morfometrie geometrica (Bianchi et al., 2023; Popovici et al., 2023) si analize de biodistanta (Nikita, 2020; Popovici et al., 2021; Relethford, 2016). (din „Introducere”)

RECENZII